"Versetele Arogantei": 11. Telecomanda
- David A. Marin
Unde e telecomanda de la realitate, vreau sa o dau mai incet...
Vreau
sa ma vars in aroganta, sa ma scald de speranta...
Jind sa
fumez viata si sa fiu un adevar subtil, scufundat in univers…
In
dulap sunt doua lucruri:
Un
revolver de argint
Si un
vis uitat de clint…
Nu e
visul unei nopti de vara…
Nici nu
stiu daca e iarna.
Pe
strada manjita de ploaie
Pica
din uitare:
Un
trandafir vested ce rasare
Dar
uneori si raza unei stele moare…
Libertatea
nu e o inchisoare.
E
ritmul vocii unei privighetoare…
E un
gand imens,
Ca
umbra lui Saturn,
O sete,
un tipat dens…
Am
realizat ceva nocturn….
Nu pun
decat intrebari,
Nu spun
decat negari…
Versurile
nu mai au nici rima.
Ma
doare sa scriu ca uneori ard vocale, alteori vorbesc doar in consoane….
Totul
pana cand gasesti telecomanda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu