"Short and profound comments about movies": The Prestige

 Comentariu realizat de David A. Marin, tobosarul.

Da, acest film m-a impresionat, dar totuși o sa încerc sa fiu cat de obiectiv pot… si probabil voi esua. Din acest fapt in sine poate, unii dintre voi, o sa notați ca e un film bun.

Un lucru ce poate acest comentariu are in comun cu filmul este ca are posibilitatea de a va face curiosi si a va convinge ca ori este un film mai bun decat ati crezut initial, ori merita vazut daca nu l-ati vazut. Totusi, filmul starneste sentimentul de curiozitate MULT, MULT, MULT mai bine.

Christopher Nolan, Jonathan Nolan si Christopher Priest, scriitorul carti pe care filmul se bazeaza, fac o treaba geniala in a crea o opera. Totuși, aici voi vorbi despre partea filmului, nu a cârtii, pe care nu am citit-o.

Intr-adevăr, este o opera cinematografica. Felul in care este scrisa, cat si montajul si ambiguitatea putin mai mare decât in general(când vine vorba de filme de acest gen) determina suspansul si elementul principal ce te face sa te uiți la film fara sa te miști de la început pana la capăt.

La început, crezi ca este necesar sa nu uiți si sa iei in considere fiecare detaliu, auzind ca filmul este greu si necesita atenție(ceea ce este adevărat), iar când lucrurile se leagă si tu ești pe cale sa te relaxezi mai mult, apare plot-twist-urile iminente de la final ce schimba totul.

Faptul ca scenele nu sunt in ordine, facandu-se tranziția diferitelor momente ale povestii de-lungul duratei filmului, este unul dintre factorii principali al efectului de suspans si atmosfera – foarte, foarte important.

Pe langa partea aceasta relativ tehnica ce tine de talentul si iscusința de a scrie, a regiza si alte lucruri ce țin de film, avem povestea si filozofia iminenta.

Pentru ca nu am intenția sa scriu un comentariu pe toata acțiunea, pentru indivizi ce au văzut filmul; nu pot sa analizez totul in parte.  Asta face cel ce a vazut filmul, s-a gandit ceva la el, si si-a facut propria idee. Daca vreți cronici pentru întreaga acțiune, rareori fac asta, si sunt alții care poate le fac mai bine decât mine.

Ceea ce pot sa spun este ca, pe langa fluiditatea sa, nici “nec plus ultra”, dar foarte slefuita, este faptul ca arata o morala, in orice caz. In primul rand,personajele evoluează(chit ca, da, intr-un fel inedit si ciudat), normal, altfel nu poate reiese mesajul de final la fel de bine. Vorbește de sacrificiu, risc, consecința, si daca merita sa facem unele lucruri doar pentru a atinge o victorie, chit ca este interioara sau exterioara. Vorbeste de gelozie. Vorbeste de repercursiunile imense a unui lucru ce, pur si simplu, a „iesit din mana”. Cum o competiție prietenoasa devine o rivalitate, si tot așa. Vorbește de obsesie, sau, mai exact, de extrema obsesiei, o extrema a unei extreme, ca urmare, filmul fiind extrem de perturbator. Vorbește, de asemenea, si de drama persoanelor pe care le(sau ei) afectam(sau le afectează) in aceasta cursa a noastră(sau a lor).

De asemenea, mai subliniază ca știința dusa la un punct poate părea magie. Intr-un fel sau altul, este, aici putând fi dusa o alta discuție pe diferențele si similaritatile dintre SF si Fantasy.

Este un film ce vorbește de foarte multe lucruri, insa se poate lua o morala pentru fiecare individ in parte(asta daca individual il intelege), ca urmare verdictul meu este de un 9 din 10, chit ca nu sunt intitulat sa il dau. 

Da, da, desigur, este un verdict simbolic, as merge inainte sa ii dau un 10, dar altfel nu as mai avea credibilitate ca si „critic”… Chit ca, nu ma consider critic. Iau filmele ce imi plac si spun de ce mi-au placut. Insa nu spun de ce nu mi-au placut unele filme.  Faptul ca imi este greu sa fiu obiectiv in aceste mici „cronici” ma diferențiază pe mine de un critic. As putea sa insir ca "are elemente comerciale", este o corcitura intre ceva profund si ceva comercial...Insa, in adevar, este o fiertura foarte buna intre anumite elemente comerciale si profunzimea lui persoanala, relevanta pentru audienta daca stiu cum sa guste filmul.

Sunt sigur ca daca as avea o experienta diferita in domeniu as putea sa adaug si sa punctez multe esecuri ale filmului, dar imi este greu in situatia unde sunt. In general, pentru toate filmele pe care chiar le plac.

Mi-ar fi usor si convenient sa deschid o pagina de internet si sa caut defectele acestui film, critici mai negative pe care sa le copiez, dar nu o sa fac asta.

Intr-un fel sau altul, acest review este o reclama la film. Realizez lucrul acesta. Insa mi se pare un lucru onorabil sa imi exprim cateva opinii despre un film pe care il vad drag, si cu ocazia asta sa trag un cititor in a-l vedea sau in a-l vedea diferit.

Totusi, o sa zic un lucru. Metafora este mister. Sunt in spatele filmului, probabil, metafore mult mai mari decat simpla povestea familiara pe care o ai dupa ce l-ai vazut. Si acele metafore spun mult mai mult, si te fac sa gandesti la ceva mult mai mare. Simpla posibilitate de a gasi in tine o metafora imensa pentru actiunea filmului, relevanta in viata ta, spune ca este unul de excepție. In interpretarea mea, desigur. Incurajez pe oricine sa aiba o interpretare diferita asupra oricarei piese de arta.

Watch closely. Not so you might understand, but so you might find a whole new meaning in yourself. Same for every work of art, a little "commercialized" or not.

A, da, si are, cum am zis, o distributie gustoasa, partea de actorie fiind delicioasa, in orice caz… la fel de delicioasa ca Scarlett Johansson.

P.S.: Da, coloana sonora este foarte potrivita pentru genul asta. Am gasit un clip pe vastele "internetzuri" cu piesa principala data putin pe slow-motion... Rezultatul a fost terifiant.