All-right, let me start on writing, then.
Cativa biscuiti, o cana fierbinte de lapte, lumini ambientale... Defapt, nu o sa va mint, astazi nu am nimic de genul acesta pentru a imfrumuseti atmosfera. Tot ce am este o idee despre care tot m-am gandit sa scriu.
Dealungul vremii observ cum regizori precum geniul de Tarantino, Sergio Leone si chiar Scorsese ma introduc constant la muzica buna, pe care o ascult de atatea ori cu nostalgie dupa ce le-am vazut filmele, incat INCERC sa urasc cantecele, dar nu am cum. Pur si simplu nu am cum. Aceste coloane sonore sunt pur si simplu geniale, ca muzica in general, dar si ca orgasm auditiv pus pe jocul actoricesc si pe actiunea filmului. Ai nevoie de un regizor bun, precum si un muzician bun. Ca urmare, aceasta editie din Miercurea Muzicala este si un fel de Miercurea Cinematografica. 2 in 1. Astfel satisfac mai multe tipuri de fani si fane, si nu las nici o fana uda. Huh. A trecut ceva timp de cand am folosit replica asta.
Cand rostesc "Coloana sonora", sau "Soundtrack", primul nume ce imi vine in cap este Ennio Morricone. Daca nu ai auzit niciodata de Ennio Morricone, sa stii ca nici el nu a auzit de tine. Dar tot ar trebui sa stii cine e. Morricone este cel mai mare compozitor de muzica "Western", un subgen de muzica clasica imbinata cu mai multe instrumente ce nu se prea folosesc atat de des, precum chitara. As putea sa vorbesc mult si bine despre Ennio, sa spun ca s-a nascut in 1928, ca este un geniu, si tot felul de N si N de lucruri. Dar o sa ma limitez, si o sa las muzica lui sa vorbeasca... Ennio nu este recunoscut pentru piesele lui muzicale, si pentru filmele lui, ca un regizor. Este o combinatie ciudata, dar arata cat de similara este arta, si cat de multi oameni fac parte dintr-o echipa ce spune o poveste.
O sa pun multe dintre operele lui, pentru ca Ennio merita macar atat. Dupa ce a scris melodii pentru peste 500 de filme si seriale, si dupa ce in jur de 40 dintre filmele unde a aparut muzica sa au fost premiate, Ennio ramane un om genial, si unul dintre regii coloanelor sonore. Cel putin din viziunea unui fan de western-uri.
Nu e prima oara cand imi imaginez ca sunt Tuco, alerg ca un nebun pe strada, fluturandu-mi mainile, cu melodia asta bubuindu-mi in casti. Nu cred ca mi-as putea imagina scena asta cu orice alt cantec, si, in lista mea, este pe locul I ca scena imbinata cu o melodie, since, like, EVEEEEER!
Dupa ce a auzit aceasta melodie, pisica mea s-a transformat intr-o tigroaica infricosatoare cu sange pe coltii ei, ce a inceput sa imi distruga casa. Whoever lights up that marijuana in my room, stop it!
Okay, destul cu Morricone. Dar trebuie sa ma intelegeti, omul asta nu putea sa fie mentionat mai in spate. Trecem mai departe.
Tarantino este cunoscut pentru soundtrack-uri geniale, de la Pulp Fiction la Inglorious Basterds la Django Unchained, mai nou. Aici e mult de dat, mult de spus, dar pot sa pun cateva cantece ce ar trebui sa fie mentionate neaparat, si chiar intreaga coloana sonora a filmelor.
Pulp Fiction a fost o lucrare cinematografica plina de cantece memorabile, si chit ca nu am prea mult de comentat aici, pot sa spun ca simplul fapt ca unii oameni asociaza aceste cantece cu ORICE ALTCEVA este foarte trist si ma intristeaza.
Inglorious Basterds... alta capodopera vizuala-auditiva, cu o coloana sonora EXTREM de potrivita, care instensifica foarte mult actiunea, si ajuta la propagarea mesajelor ale lui Tarantino.
Compusa de Nick Perito
Piesa aceasta este atat de eleganta, incat simt ca un gust arogant de pe varful limbii imi impinge mana spre telecomanda luminilor ambientale, plimbandu-mi mana spre culori si miscandu-mi mana ca si cum as lovi rama unui premiere. Ah, una dintre cele mai romantice piese folosite intr-un film, pe o scena atipica si controversa.
Gonna love Tarantino's movies.
Ohh, Rabbia E Tarantella. This doesn't need any words.
Apropo, ghiciti cine a compus-o?
Ennio. Ennio Morricone.
MORRICONE, MORRICONE, MOOOORRRICONE! MORE MORRICONE!!!
Kill Bill... Kill Bill, daca ati citit micutul comentariu legat la acest film (il gasiti pe blog, cautati prin articolele recente), o sa stiti ca e mult mai profund decat pare. Iar coloana sonora, din nou, nu face altceva decat sa intensifice actiunea si sa ajute la propagarea mesajului. Can't say much else.
"Tulai, o sarit sange peste tot in scena asta, dar stai ca o pus Quentino Tarantino asta sange pe spate! Ma, frate!" nu a fost reactia mea exacta, dar tot pe acolo.
Bang, bang...
Bang, bang...
Ah, ce scena. Ah, ce melodie. Ah, ce atmosfera.
This one doesn't need any words.
Inainte sa trec la Django, o sa pun si o scena din Reservoir Dogs... this, beware, this IS ONE OF THE MOST MESSED UP SCENES I HAVE EVER WITNESSED. But awesome song, anyway.
Okay, recunosc, toate filmele de mai sus cred ca au fost mai bune, dar ar fi fost aproape imposibil sa nu pun Django Unchained. A aparut acum cateva zile la noi, dar coloana sonora de la filmul asta a fost extrem de controversa. Pentru perioada de timp 1850, nu te-ai fi asteptat sa puna atat de multe cantece diferite din epoci diferite. Au pus si rap, si rock, si Morricone (Morricone fiind un gen muzical in sine, se stie....)... Dar a fost facut foarte bine, si recomand oricarei persoane SA VADA FILMUL.
In afara de asta, pofiti cantecele, fara nici o alta introducere.
Yep.
Okay, dupa toate aceasta delectare auditiva, va recomand sa va interesati in legatura cu multele nume de artisti ce apar pe aceste cantece, cu un simplu click pe numele videoclipului puteti sa le vedeti... Luis Bacalov, Edna nu-mai-stiu-cum, Brother Dege, John Legend si multi altii. In orice caz, aceste melodii au fost folosite perfect si intra in hall-of-fame langa Morricone, cel putin pentru mine.
E, acum ca am trecut peste toate filmele astea, ar fi stupid sa nu pun cateva cantece ce au fost folosite in foarte multe filme bune, precum si in ale lui Scorsese. Dar cred ca cea mai folosita piesa intr-un trailer sau intr-un film, din anii 70 pana in prezent... Cred ca stiti deja raspunsul, daca sunteti un cinefil adevarat.
...
Gimme Shelter.
Gimme Shelter... FOARTE MULTE FILME. De la Casino-ul lui Scorsese.. cred ca o fi aparut si prin Goodfellas, mai nou intr-un film foarte bun cu Denzel Washington, ci anume Flight... Acest cantec a fost suprafolosit, dar niciodata nu devine mai prost.
Cine ar putea uita Feeling Alright de Joe Cocker?
Vietnam a fost un razboi dur, plin de omoruri, greu, sadic si pierdut (cel putin din una dintre perspective). Dar a avut cea mai buna coloana sonora.
Hihi.
Si locul intai este primit de... nimeni. Credeti-ma, toate aceste capodopere au fost folosite in filme pentru un singur motiv: fiecare are o atmosfera, intensifica un fel de tip de scena, si toate sunt breze in felul lor. Dar, inainte sa termin, voi lasa o scena foarte frumoasa cu o piesa excelenta de Bowie.
E, eu va las. Delectativa simturile cu aceste capodopere.
Sa va bata Rock-ul intelepciune!
- David A. Marin, Tobosarul.
30.01.2013.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu