vineri, 25 ianuarie 2013

Short and profound comments about movies #1: Django Unchained


Multi oameni au spus ca filmul asta a fost un film fără pic de substanța, și care a fost mult prea violent, fără un anume scop.

Asta e o aroganta completa. Tarantino și-a dovedit din nou ingeniozitatea, transportându-ma in atmosfera aceea specifica din 1850, dar a făcut-o diferit. Coloana sonora, îmbrăcămintea, si unele elemente mai putin comune prin secolul 19, toate astea au fost integrate in acea perioada foarte bine, chiar intr-un mod orgasmic. Tarantino a si ironizat multe lucruri, ceea ce me gusta.

Quentin a descris si parti macabre ale perioadei pre-războiul-civil, dar ne-a dat si destule scene ironice si geniale, in sadismul acela genial, cu substanta, a lui Tarantino. Chit ca nu este cea mai buna opera a acestuia, filmul a fost foarte"caterinca" si bine scris. Tarantino a stors jocul actoricesc din Christopher Waltz, Leonardo DiCaprio, Samuel L. Jackson, Jamie Foxx si restul personajelor mai putin importante.

In final, filmul m-a transpus prin toate starile necesare unui film... A starnit destula adrenalina, s-a jucat bine cu emotile spectatorului si, dupa restul lucrurilor spuse, a avut acel gust specific de film de Tarantino. Nu a fost genial, dar a fost un film bun ce merita putina aparare. Violenta lui Tarantino are scop,
pentru numele lu' Eastwood!
...Daca nu avea, nu veneam acasa din oras, pe la un 1.... (acum fiind 3) si nu ma apucam de scris statusul asta... Dar nu aveam ce face, la cat de geniala a fost coloana sonora... Nu puteam sa o postez asa, singuratica, fara cateva cuvinte. Tot caut cantecu' principal, si asta e cel mai apropriat... dupa "His name was Django". Brava, Tarantino! Brava! Keep giving us the gift of awesome movies, but remember, every once and then we like something more... deep. Not that this movie wasn't deep. It was deep in awesomeness.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu